ShopitOnline

Categories:

• Home
• 7Plus (20)
• Adevarul (28)
• AmosNews (1728)
• Atac (8)
• Azi (7)
• Banii Nosti (0)
• Bursa (0)
• Business Standard (0)
• Capital (0)
• Click (0)
• Compact (24)
• Cotidianul (21)
• Cronica Romana (4)
• Curentul (13)
• Curierul National (19)
• Economistul (0)
• Evenimentul Zilei (74)
• Gandul (15)
• Gardianul (4)
• Independent (0)
• Jurnalul (27)
• Libertatea (5)
• Observator (0)
• Prezent (3)
• Realitatea Romaneasca (12)
• Revista 22 (0)
• Romania Libera (1)
• Saptamana Financiara (11)
• Ziarul (7)
• Ziarul Financiar (51)
• Ziua (15)

New Articles:

• Opinie Radu Apostolescu, eMAG: Listarea Facebook, un mess complet?
• A trecut de la productie de haine in Giurgiu la comert online si vinde de un sfert de milion de euro pe an
• Flanco numeste un nou marketing director

New comments:

• No comments at the moment

In sfarsit! Bancile recunosc ca dobanzile la credite sunt umflate

In sfarsit! Bancile recunosc ca dobanzile la credite sunt umflate

In Romania, dobanzile la credite, in spe­cial la cele ipotecare, sunt um­fla­te. Nu este o opinie de client ne­mul­tu­mit, care plateste rate tot mai mari de la o zi la alta, desi logic ar fi sa fie tocmai invers, ci o constatare, ca ur­mare a atitudinii institutiilor de credit fata de pro­gra­mul guvernamental „Prima casa”. In pre­zent, dobanzile finale (cu toa­te comi­si­oa­nele incluse) la creditele ipo­te­care/imo­bi­liare in euro trec binisor la unele banci chiar de 10%, in timp ce la lei pragul de 12%-13% este depasit cu usurinta. Aceas­ta in pofida faptului ca pentru mo­ne­da unica europeana prin­ci­pa­lul indicator de ca­re se tine cont la cal­culul dobanzii, res­pec­tiv EURIBOR, scade de mai bine de sase luni, ajungand la sub 2%, ceea ce in­seamna ca marja bancii creste intr-un ritm alert. Un calcul cat se poate de simplu arata ca marja medie a bancii la un credit in euro este de peste 7%. Un nivel care, spun ban­cherii, se justifica in aceste vremuri tulburi. „Nu-i deloc umflata. Mai jos nu se poate”, tuna deunazi un bancher acuzat la un post de televiziune ca ia pielea de pe romanii care au nevoie de bani cu im­pru­mut. Pro­gra­mul „Prima casa” ne arata insa ca ma­jo­ritatea bancilor percep do­banzi cat se poate de um­flate. Altfel, cum s-ar explica ofertele lansate nu mai de­par­te de ieri (ultima zi cand mai puteau face acest lucru) pentru acest program? Inca de la primele ore ale diminetii, sapte banci au facut propuneri de creditare care pot concura cu cele din zo­na euro. Iar alte cateva erau asteptate sa apa­ra. Dincolo de faptul ca sunt toate sem­nele ca la pro­gram vor participa mai multe banci decat numarul celor prezente la ne­go­cieri, oferta concreta ridica un mare semn de intrebare. Desi Executivul a con­di­tionat participarea  de o dobanda ma­xi­ma la euro: EURIBOR plus 4% si la lei: ROBOR plus 2,5%, o banca a venit cu o propunere soc: ROBOR plus 0%. Celelalte, toate s-au in­ca­drat „in jurul valorii maxime de 4% plus EURIBOR”. Sunt si banci care au pre­zen­tat oferte sub marja maxima. Hai ca se poate!, cum suna de altfel slo­ga­nul unei cu­noscute banci comerciale si ea pre­­zenta in acest program. Ce nu inteleg eu si pro­babil nici cei foarte multi care platesc luna de luna rate la banci este de ce in acest caz se poate si in… restul, nu. Orice ban­cher mi-ar raspunde ca, pro­ba­bil, garantia statului face diferenta. Avand certitudinea ca-si va recupera banii, ban­ca poate sa mai lase din dobanda. Totusi, nu vorbim de unu, doua procente. In discutie sunt patru-cinci procente, ceea ce este foarte mult. Programul „Prima casa” nu este unul so­cial. Nici macar nu inteleg de ce se nu­mes­te „pri­ma casa” si nu „ultima casa” sau „cea mai recenta casa” . Nu se adre­sea­za unei anumite categorii sociale, nu are ca tinta „ocrotirea familiei” cum spu­ne ofiterul Sta­rii Civile. Este un program „anticriza”, dupa spusele guvernantilor, si unul electoral, du­pa toate semnele. Cu toate acestea, une­le persoane vor be­ne­ficia de conditii preferentiale de cre­ditare. 17.000-18.000 de clienti vor plati dobanzi cu 4%-5% mai mici decat cele practicate in acest mo­ment pe piata. Ca­te­va sute de mii de persoane care au in prezent un cre­dit ipotecar nu au avut acest noroc. Si probabil ca nici alte cateva zeci de mii care vor lua un credit „obisnuit” de acum incolo. Toti acestia se vor simti discri­mi­nati. Si asta nu e tot. Vor achita si nota de plata a „protejatilor” gu­ver­na­men­tali. Pen­tru ca asa cum spune senin un ban­­cher: orice pierdere, sau mai degraba orice diminuare a profitului, tre­bu­ie recu­pe­rata de undeva. Mai exact, de la clientii corecti si mai putin norocosi.