Marius Ghenea: ?Industria IT&C, colacul de salvare a economiei?
Marius Ghenea: ?Industria IT&C, colacul de salvare a economiei?
Presedintele Fit Distribution vede tehnologia informatiei ca pe o solutie pentru iesirea din criza. Marius Ghenea considera ca industria IT&C devine profitabila in perioade economice dificile, pentru ca nu necesita investitii masive de capital.
Carte de vizita
- 39 de ani.
- In 1994 fondeaza Flamingo Computers
- La sfarsitul anului 2001, vinde participatia de la Flamingo si incepe alte proiecte.
- Cu o investitie initiala de un milion de dolari, infiinteaza, in prima parte a anului 2002, compania Fit Distribution.
- Incepand cu luna mai 2002, devine director general la Flanco International.
- Tot in ultima parte din 2005, incheie contractul cu Flanco, pentru a continua, in anul 2006, o serie de proiecte.
Colectarea taxelor si impozitelor la buget, pe timp de criza, reprezinta o adevarata provocare. Credeti ca statul va reusi sa acopere gaurile din buget in 2009?
Din pacate, colectarea la buget a fost mereu o problema, deci nu cred ca se va rezolva in 2009. Fiscul va incerca sa fie mai atent anul acesta la colectarea sumelor pentru buget, insa, din cauza crizei financiare s-a instalat haosul in institutiile care colecteaza banii pentru buget. Practic, se incearca o colectare excesiva de unde nu este cazul. Cei care nu au platit pana acum nici de acum incolo nu o vor face.
Aparatul de stat, care deserveste institutiile de colectare a veniturilor la buget, este foarte stufos si mai ales ineficient. Din pacate, criza ne prinde cu niste institutii care nu sunt adaptate prezentului. Nu exista informatizare si nici posibilitatea de a plati taxele si impozitele online. Ministerul Finantelor doreste sa propuna taxa forfetara. Aceasta seamana cu cea pe scaune, propusa acum multi ani restaurantelor si barurilor. Nu cred ca asemenea taxe vor duce la cresterea incasarilor la buget. Este absurd sa taxezi o companie chiar daca aceasta inregistreaza pierderi.
Scad veniturile la buget, iar statul nu stie de unde sa mai ?stranga cureaua?. Care credeti ca ar putea fi sursele sigure de bani pentru buget, in 2009?
Daca vorbim despre taxa pe profit de 16%, nu cred ca mai are de unde sa fie colectata in 2009. Motivul este simplu. Anul acesta, foarte putine companii vor reusi sa obtina profit. Este penibil ca Ministerul Finantelor sa isi propuna sa obtina resurse la buget din taxa pe profit perceputa de la companii. Nu ai profit, nu platesti taxa pe profit. Este cea mai simpla regula a economiei de piata.
Firmele nu vor mai dispune de lichiditati pentru restul costurilor lunare, asa ca vor renunta la achitarea taxelor si impozitelor. In conditiile crizei economice actuale, o sursa sigura de venit pentru bugetul Romaniei, in 2009, este taxa pe valoarea adaugata (TVA). Totusi, o crestere a acesteia, in acest an, nu se va resimti si in sporirea veniturilor bugetare. Nici majorarea accizelor nu va duce la o crestere a veniturilor la bugetul de stat, pentru ca va avea ca efect imediat si o crestere a evaziunii fiscale.
Cheltuielile publice par sa fie un robinet mereu deschis. In situatia in care FMI ne monitorizeaza, ce pasi ar trebui sa parcurga administratia publica?
In Romania, birocratia este excesiva si cat se poate de ineficienta. Aparatul de stat este foarte stufos, asa ca singura solutie viabila ramane restucturarea. Nivelul crescut al inflatiei se datoreaza, in mare parte, si faptului ca, in sectorul de stat, salariile s-au tot marit in ultimii cinci ani.
Cresterea a creat si agentilor comerciali o presiune, cel putin la capitolul salarii. Sunt multi angajati din mediul privat care spun ca se castiga mult mai bine la stat, asa ca am fost nevoiti sa crestem si noi nivelul salarial. In ultimii ani, salariile au crescut cu 20-25% pe an, in conditiile in care productivitatea nu a urmat aceeasi tendinta.
Consumul, stimulat prin reluarea creditarii
Romanii au aceleasi locuri de munca si acelasi nivel de indatorare ca in 2008. Din acest punct de vedere, romanii pot consuma la fel de mult precum in anii precedenti. Si totusi, ei n-o fac, fiind o dovada a faptului ca exista neincredere in ceea ce se va intampla in continuare. Consumul poate fi stimulat prin reluarea creditelor, insa costurile si riscurile ridicate ale clientilor au blocat creditul de consum. Si marginalizarea informatiilor foarte negative legate de criza financiara ar putea spori increderea consumatorilor in piata.
Consumul mai poate fi stimulat financiar sau fiscal. Exista senzatia, in prezent, ca se dau credite la fel ca de obicei, insa in realitate, nu prea se acorda. Unul dintre motive il reprezinta precautia crescuta a bancilor, fapt care duce la inmultirea garantiilor percepute. De asemenea, costurile solicitate sunt in crestere, iar riscurile pe care le resimt clientii sunt mult mai mari, in comparatie cu anul trecut, considera Marius Ghenea.
Criza economica poate avea si parti bune
Pentru unii, criza este un dezastru, pentru altii, o oportunitate. Exista, in momentul de fata, vreo reteta de succes pentru utilizarea lichiditatilor?
Prima conditie, pentru a beneficia de orice oportunitate pe timp de criza, este sa dispui de bani lichizi. Intr-o asemenea perioada, interesante sunt achizitiile, fie ca este vorba de active sau de actiuni la bursa. Daca esti dispus sa astepti cativa ani, pachetul de actiuni cumparat acum poate avea un randament destul de bun. Eu am hotarat sa cumpar, in urma cu doua saptamani, magazinul online shopIT.ro.
Reprezinta acordul cu FMI solutia de care Romania avea nevoie?
Nu cred ca Romania dispune de fonduri proprii pentru a nu apela la un imprumut de la FMI. Totusi, asemenea imprumuturi nu fac decat sa expuna Romania la speculatii pe piata financiara internationala.
Sunt unele studii care arata ca Romania va inregistra o scadere a PIB-ului chiar de 7,5%, aproape dublu fata de cele patru procente estimate de specialistii FMI. Multe dintre aceste estimari sunt realizate de institutii sau persoane care vor sa speculeze pe piata financiara romaneasca.
Este imoral sa astepti ca pietele financiare mai slabe sa cada, pentru a specula pe marginea cursului de schimb. Deprecierea leului, de la 3,4 la 4,2-4,3 lei/euro, in mai putin de un an, nu se justifica si printr-o reala scadere a economiei romanesti. Actiunile speculative asupra leului au reusit sa zdruncine puternic moneda nationala.
Un curs de 3,8-4 lei pentru un euro putea fi mentinut doar daca Banca Nationala a Romaniei ar fi intervinit mai devreme si mai ferm pe piata monetara. Valoarea reala a cursului de schimb este undeva intre 3,6-3,8 lei pentru un euro. Deficitul de cont curent si cel bugetar vor fi acoperite de imprumutul de la FMI, nu si prin deprecierea monedei nationale. Pentru anul 2009, exista doua scenarii posibile pentru cursul leu-euro.
Cel optimist descrie un curs de schimb situat in jurul valorii de 4 lei, iar varianta pesimista arata o depreciere a leului de pana la 4,8 lei/euro. Am vazut tot felul de scenarii care indicau valori de sapte sau chiar opt lei pentru un euro, ceea ce mi se pare a fi o pura speculatie.
Cine emite asemenea estimari, ori nu se pricepe la economie, ori chiar isi doreste o asemenea depreciere a leului pentru a specula impotriva monedei nationale. In perioada de criza, industria IT&C poate fi un colac de salvare pentru economia nationala. In astfel de afaceri nu trebuie sa investesti sume masive. Este suficient sa aloci fonduri doar pentru resursele umane.
Cred ca este absurd sa taxezi o companie chiar daca aceasta inregistreaza pierderi
Lipsesc proiectele concrete pentru banii de la FMI
Cea mai importanta miza pentru Guvernul Romaniei este, in opinia lui Marius Ghenea, gestionarea acordului de imprumut cu FMI, fiind vitala pentru dezvoltarea economica a tarii, in urmatorii trei ani. O alta componenta importanta este finalizarea strategiei de utilizare a banilor de la FMI. ?Daca luam banii de FMI doar pentru a mari rezerva Bancii Nationale, iar bancile comerciale sa-si reduca valoarea rezervei minime obligatorii, nu stiu daca am facut mare lucru.
Investitiile in infrastructura ar trebui demarate. Infrastructura nu inseamna doar autostrazi. Infrastructura informatica este un alt mod de a lega Romania de restul lumii. Nimeni nu gandeste din aceasta perspectiva. Programul de dotare a scolilor cu calculatoare sau proiectul NetCity, initiativa de cablare cu firba optica a Bucurestiului, nu au fost concretizate?, conchide omul de afaceri.
2009-04-06
06.04.2009. 00:00
This article hasn't been commented yet.
Write a comment
* = required field