Neelie Kroes: Romania nu trebuie sa rateze dezvoltarea digitala
Neelie Kroes: Romania nu trebuie sa rateze dezvoltarea digitala
Neelie Kroes: Romania nu trebuie sa rateze dezvoltarea digitalaCarmen Gavrila, Corespondent diplomatic Radio RomaniaÎn Europa, aproximativ 60% din populatie utilizeaza în mod regulat Internetul. În România, potrivit vicepresedintei comisiei europene Neelie Kroes responsabila pentru agenda digitala, în comparatie cu restul Uniunii, procentul românilor care nu au folosit niciodata Internetul este dublu: 54 la suta. Lucrurile s-ar putea schimba odata cu noul plan de actiune al Comisiei Europene privind guvernarea electronica care prevede, pentru urmatorii cinci ani, 40 de masuri specifice. Acestea vor permite cetatenilor si întreprinderilor sa utilizeze facilitatile online, de exemplu pentru a înregistra o firma, a solicita si a avea acces la asigurarile sociale si de sanatate, a se înscrie la o universitate sau a participa la licitatii pentru furnizarea de servicii si marfuri pentru administratiile publice. Asa-numita Agenda Digitala pentru Europa are ca obiectiv sa mareasca, pâna în 2015, procentul de utilizatori ai serviciilor de guvernare electronica la 50% în rândul cetatenilor europeni si la 80% în rândul întreprinderilor. Vicepresedinta Comisiei Europene, Neelie Kroes, a avertizat ca România nu trebuie sa piarda acest tren.R: În prezent exista controverse intense privind libertatea Internetului. Ca responsabila pentru agenda digitala, credeti ca Internetul ar trebui controlat?N.K: Depinde de ce înseamna libertatea Internetului si ce înseamna controlul. În general, suntem constienti ca Internetul ofera oportunitati uriase si conecteaza toate aceste oportunitati si ca este de o importanta imensa nu doar pentru economia noastra, dar si pentru bunastarea oamenilor. Sigur ca e nevoie de câteva reguli, de exemplu, copiii sa fie protejati pentru ca sunt cei mai vulnerabili. Dar, în general, nu sunt în favoarea unei regularizari complete a Internetului, asa cum se cere uneori.R: Exista state membre în care se pune problema taierii accesului la Internet pentru acele persoane care descarca ilegal filme sau muzica de pe Internet. Sunteti de acord?N.K: Nu! Asta nu e o solutie pentru aceasta problema. Aceasta consta în faptul ca înca nu am reusit sa rezolvam chestiunea drepturilor de proprietate intelectuala. Câta vreme problema reala nu este rezolvata, oamenii încearca modalitati de a obtine muzica, filme. Deci în primul rând trebuie rezolvata problema drepturilor intelectuale, pentru ca orice scriitor sau muzician trebuie sa primeasca o remuneratie decenta si e obligatia noastra sa facem asta. Daca oamenii fac ilegalitati, atunci trebuie pedepsiti, dar blocarea accesului la Internet nu rezolva problema.R: Cum veti convinge autoritatile române sa sprijine si sa aplice agenda digitala europeana, atunci când vine vorba de bani, adica exact ceea ce României îi lipseste?N.K: Nu doar România are probleme cu banii si finantarea, ci toate statele membre. Dar exista fonduri structurale, iar în negocierile privind viitorul buget european am obtinut 9,2 miliarde de euro pentru finantarea proiectelor de conectare prin Internet de mare viteza în Europa. Deci exista si aceasta oportunitate pe lânga fondurile structurale. Dar nu e vorba numai de obtinerea de bani, ci si sa va dezvoltati propriile proiecte si abordari.R: Cum va ajuta CE companiile pentru a-si îmbunatati serviciile de Internet si pentru ca Internetul de mare viteza sa ajunga pâna în cel mai îndepartat sat?N.K: Cea mai importanta prevedere din agenda europeana digitala este "toti europenii sa treaca pe digital" - asta înseamna ca si românii, inclusiv cei din mediul rural, sa aiba Internet de mare viteza sau macar conexiune de Internet. Si nu e vorba doar de Internet prin fibra optica, ci si prin satelit, deci sunt multe oportunitati. Guvernele trebuie sa fie constiente ca, mai ales pentru zona rurala, exista fonduri structurale iar acum, având în plus fondul european pentru Internet de mare viteza, sunt oportunitati de a veni cu abordari inovative.R: Cum calificati rata de acces si utilizare a Internetului în România, în afaceri si administratie prin comparatia cu media europeana?N.K: Ca sa ma exprim amabil, sunt înca multe de facut.R: Vorbim mult despre o Europa digitalizata. Acum câtiva ani toata lumea admira Estonia, care era digitalizata 100%. Asta pâna la atacurile cibernetice pe care le-a suferit. Ce mecanisme de protectie are Europa si daca exista proiecte de cooperare cu NATO în protectia datelor?N.K: Discutam despre ceva transfrontalier, nu este un fenomen doar european, ci global. Acum suntem într-un proces de învatare, oamenii trebuie sa afle cum sa trateze si sa foloseasca Internetul. Bineînteles ca avem destule cooperari cu NATO privind protectia, si de asemenea cu Statele Unite si cu Asia, pentru ca atunci când e vorba de securitate cibernetica avem de-a face cu un fenomen transfrontalier, suntem atât de strâns conectati. Derulam împreuna cu guvernul american exercitii în domeniul securitatii cibernetice si asa aflam unde trebuie sa îmbunatatim ori sa lucram mai mult în comun.R: Ce nota ati da autoritatilor române pentru interesul pe care îl arata fata de agenda digitala europeana?N.K: Este extrem de important, nu va puteti permite sa ratati aceasta oportunitate de dezvoltare digitala. Sunt înca multe de facut în România, înca nu aveti o incluziune buna a cetatenilor, si nu puteti vorbi de succes decât atunci când mult mai multi români vor fi implicati în acest proces. Este extrem de important nu numai pentru activitatile economice si pentru a va pastra pozitia competitiva, dar si pentru digitalizare în domenii ca energia, locuintele, protectia mediului. Sunt înca multe de facut, dar sunteti în directia buna.Un recent raport al Comisiei Europene arata ca tehnologia informatiei este unul dintre motoarele economiei europene. În ultimii 15 ani, jumatate din cresterea productivitatii în Uniune se datoreaza domeniului IT. Comisia este convinsa, pe baza datelor, ca Internetul poate consolida radical piata unica, dar nivelul comertului electronic si al afacerilor electronice variaza de la un stat la altul, iar tranzactiile transfrontaliere sunt limitate. Desi 54% dintre utilizatorii de Internet cumpara sau vând bunuri online, numai 22% dintre ei fac tranzactii cu alte state ale Uniunii. În schimb, în SUA 75% dintre utilizatorii de Internet cumpara sau vând bunuri online. Concluzia raportului Comisiei este ca Europei îi lipseste, înca, o veritabila piata unica digitala, care este esentiala pentru a stimula dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii si pentru a oferi europenilor produse mai variate la preturi competitive.
12.07.2011. 00:00
This article hasn't been commented yet.
Write a comment
* = required field