Prognozele pesimiste ale FMI, cu privire la cresterea economica si la deficiul bugetar, sunt primite in mod diferit de catre autoritati, oameni de afaceri si analisti. In timp ce autoritatile par sa accepte cu resemnare cifrele FMI, mediul de afaceri priveste cu scepticism datele referitoare la recesiune si considera ca aceste evaluari pot afecta negativ increderea investitorilor. O parte dintre oamenii de afaceri si reprezentantii patronatelor contactati de Business Standard sunt de parere ca prognoza de contractare a economiei cu 4% face parte din strategia de negociere a imprumutului. Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), sustine ca cifrele aparute sunt cu mult mai pesimiste decat cele vehiculate pana acum pentru ca Fondul sa poata pune cat mai multe conditii pentru acordarea imprumutului. 'Mi-e teama ca FMI urmareste efectul de ancora, iar o pozitionare negativa a Romaniei este foarte favorabila pentru ei. Noi (AOAR – n.red.) am sustinut ca un imprumut de la FMI trebuia negociat inca din noiembrie, cand previziunile erau pozitive pentru Romania si astfel conditiile ar fi fost mult mai favorabile', a declarat Pogonaru pentru Business Standard. In opinia acestuia, suma vehiculata, de 18–19 miliarde de euro, este 'in regula', atata vreme cat este pe o perioada de doar doi ani. 'FMI ar putea sa picteze situatia mai rau decat se prezinta ea, pentru a putea fi folosita ca avantaj in procesul de negociere al imprumutului cu Romania', crede omul de afaceri Marius Ghenea, presedintele PcFun. Potrivit acestuia, Romania nu are o alta solutie in situatia actuala decat acordul cu FMI, insa conditiile acordului ar trebui negociate astfel incat sa nu existe efecte negative asupra economiei. 'Conditiile trebuie sa fie acceptate doar in cazul in care presupun o relansare a economiei. Nu m-ar deranja un control mai strict al economiei romanesti, in schimb, m-ar deranja cresterea dobanzilor', explica Ghenea. Alti oameni de afaceri considera insa ca estimarile FMI sunt realiste si reflecta, mai degraba, realitatea decat evaluarile de la Bucuresti. 'Ce s-a spus pana acum au fost aiureli, mi se pare ca si o crestere negativa de 4% e optimista. Prognoza mi se pare optimista, dupa cum a evoluat economia in primele doua luni ale anului; in ianuarie importurile si exporturile au scazut cu peste 10%, in februarie se observa o adancire a caderii importurilor si exporturilor, cu 20%', spune Florin Andronescu, presedintele Sanador. In opinia acestuia, contractia economica va duce la scaderea si mai mare a colectarii, pentru ca foarte multe dintre firme se vor duce catre reduceri in zona contributiilor la buget si impactul va fi si mai amplu. 'Nu stiu daca era nevoie de un acord cu FMI. Cred ca o formula mixta ar fi cea mai buna solutie: o colectare proactiva, o taxare mai simplista, probabil ca s-ar fi putut obtine si resurse pe plan local. Acesti bani sunt pregatiti pentru doi ani, e o chestie de confort pe care politicienii si-au luat-o. Sunt alegeri si n-aveau nevoie de restrictii foarte mari', explica Andronescu. Si alti reprezentanti ai mediului de business considera ca noile evaluari vor schimba radical conditiile de garantare si de rambursare a imprumutului de la FMI. 'Din pacate, nu stim cine a calculat aceste cifre si cum au fost ele calculate. Mi-e teama ca sunt 'cifre politice' aruncate in piata, pentru a se obtine ceva anume. In general, FMI este o institutie foarte pesimista, care pune intotdeanua raul in fata si lucreaza cu cifre foarte pesimiste. Este posibil sa nu fie chiar asa', arata Adrian Izvoranu, directorul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR). Cu toate acestea, Izvoranu crede ca avansarea acestor cifre este un lucru 'extrem de grav' pentru mediul de afaceri. 'Se induce un climat dezastruos, pe un fond de pesimism, care intoarce orice investitor strain, pentru ca nimeni nu se apuca de afaceri in aceste conditii', a explicat Izvoranu. Potrivit lui Cristian Burci, proprietarul International Railway Systems, deficitul bugetar de 4,7%, prognozat de FMI pentru Romania in acest an, va avea drept consecinte falimente, somaj ridicat si blocaje financiare. Si reprezentantii sindicatelor sunt de parere ca FMI a inaintat aceste cifre cu scopul de a crea Romaniei dificultati in negociere. 'Este un semnal, ca sa ne creeze o dificultate din start, sa incerce sa puna pe umerii nostri cat mai multe conditii,' a declarat presedintele CNSLR Fratia, Marius Petcu. In opinia acestuia, Romania nu trebuie sa accepte 'in nici un caz' sacrificii din punct de vedere salarial sau care sa implice categoriile vulnerabile. 'Contractia economica de 4% poate fi una realista, in conditiile in care peste 70% din piata de desfacere a Romaniei o reprezinta exporturile catre Europa Occidentala, care a intrat in colaps', a spus vicepresedintele Cartel Alfa, Petru Dandea. Analistii internationali nu contesta prognozele pesimiste ale FMI asupra economiei Romaniei si spun ca politica fiscala a fostului Guvern, in special cea din ultimii doi ani, a generat situatia actuala. 'Politica fiscala a Guvernului din anii 2007–2008 a marit considerabil vulnerabilitatea economiei romanesti. Acum aceste riscuri se materializeaza. Si am spus, in dese randuri, ca Romania ar putea ajunge in recesiune din aceste motive', a declarat Andrew Colquhoun, directorul Sovereign and Public Finance in cadrul Fitch Ratings. Potrivit acestuia, exista inca riscul unei crize valutare si financiare, iar imprumutul de la FMI ne-ar putea proteja partial. 'Avand in vedere situatia internationala, cu o lichiditate extrem de scazuta si cu scurgeri de capital din Europa de Est, este normal ca statele emergente sa fie foarte vulnerabile. Aceste state sunt mai vulnerabile, deoarece lichiditatea este scazuta, capitalul iese, iar ele au nevoie finantari mari. Din aceste motive, Romania are nevoie de finantare externa', a declarat si Norbert Walter, economistul-sef al grupului Deutsche Bank. Theodor Stolojan, prim-vicepresedintele PD-L, a declarat pentru Business Standard ca estimarile FMI sunt credibile, in conditiile in care marile economii europene sufera contractii ale PIB mai mari. Potrivit acestuia, cu cat contractia PIB e mai mare, cu atat deficitul bugetar trebuie marit, tocmai pentru a nu se umbla la suma alocata pentru investitiile publice de zece miliarde euro. Potrivit lui Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, cifrele propuse de FMI reflecta mai degraba o perceptie a pietelor internationale. 'Aceasta este de doua ori nedreapta, pentru ca nu este justificata de fundamentele economice – o data fata de Europa de Est si o data fata de Romania', a declarat Lazea pentru Business Standard. Presedintele Traian Basescu a declarat marti seara ca situatia prezentata de Fond este mai pesimista decat cea a Guvernului, dar ca trebuie acceptata ca atare. 'Daca acceptam ideea ca vom avea o crestere negativa, trebuie sa actionam in zona deficitului, sa-l marim prin negociere. Nu se poate reduce venitul la buget si sa mentii 2% deficit, pentru ca asta inseamna ca trebuie sa faci salariile la jumatate', a declarat Basescu, aratand ca avem nevoie de acceptul UE pentru un deficit mai mare de 3%. Noi vom fi notificati in iunie pentru 2008 si va trebui ca, prin bugetul pe care il executam, nu cel pe care il scriem, sa ne reducem deficitul de anul trecut sub 5%, in orice caz, pentru a proba ca am intrat pe curba de redresare a deficitului', a explicat presedintele.
19.03.2009. 00:00
This article hasn't been commented yet.
Write a comment
* = required field