Zece startup-uri pentru vremuri tulburi in economie
Zece startup-uri pentru vremuri tulburi in economie
Autor: Vali Birzoi,Sorina Mihail,Razvan Amariei,Oana Anton
Publicat: 25 Februarie 2009
Peste 5.000 de firme au fost înmatriculate numai în prima luna a anului crizei. Un semnal ca dificultatile economiei nu au frânat initiativa antreprenoriala. Frapeaza cresterea mare a startup-urilor din agricultura si servicii profesionale.
Perioadele de criza respecta câteva reguli clare: chiar daca îsi restrâng cheltuielile, consumatorii nu pot renunta la o serie de produse si servicii; apar oportunitati noi, create tocmai de situatia dificila prin care trece economia; oamenii cu bani nu renunta la obiceiurile de consum; pretul tinde sa câstige teren în fata calitatii. Cu alte cuvinte, daca sectoare precum industria auto, imobiliarele ori turismul, dar si domeniile conexe vor avea cu siguranta de suferit, investitiile în agricultura si magazine de proximitate ar putea avea o soarta mai buna, pentru simplul motiv ca nu putem renunta la produsele de baza.
Favorizate vor fi si activitati precum recuperarea de debite, în contextul în care cazurile de incapacitate de plata la nivel personal sau corporatist se vor înmulti în urmatoarea perioada. Țintirea reducerii cheltuielilor va avantaja investitiile în internet, de la magazine online la consultanta, în fata celor clasice, care au costuri semnificativ mai ridicate. ?i atentia tot mai mare acordata fondurilor europene face tot mai atragatoare ideea lansarii de companii de consultanta în domeniu.
Majoritatea startup-urilor identificate de expertii contactati de Capital ca având sanse de reusita chiar si în perioade economice dificile nu necesita un capital de pornire semnificativ. Totusi, pentru cei care vor sa se lanseze în afaceri cu bani împrumutati, gasirea unei finantari ridica probleme.
Lansarea unui business într-o perioada dominata de neîncredere si nesiguranta pare o idee proasta. Capital a identificat însa o serie de domenii care ar putea fi profitabile pentru un startup.
În prima luna din 2009, au fost înmatriculate aproape 10.000 de companii si persoane fizice autorizate, cifra similara celei din aceeasi perioada a lui 2008. Ceea ce demonstreaza ca, în ciuda atmosferei sumbre din economie, initiativa antreprenoriala este departe de a fi înghetat. 'Prin natura lucrurilor, multi oameni vor fi nevoiti sa înceapa anul acesta afaceri de la zero. Desi poate suna melodramatic, situatia nu trebuie privita neaparat ca o tragedie, ci si ca o oportunitate, si vorbesc ca unul care a trecut, la un moment dat, prin asta', spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din România. El crede ca domeniile spre care trebuie sa se îndrepte firmele lansate în 2009 sunt cele care pot asigura o finantare stabila, din fonduri europene sau de la bugetul de stat.
Andreea Crainic, risk manager la Coface România, crede ca afacerile de nisa, adresate persoanelor cu venituri peste medie, pot reprezenta o solutie viabila în aceasta perioada. 'Cel mai important pentru un antreprenor în acest an si, în general, într-o perioada de recesiune este sa se asigure ca s-a pozitionat corect pe piata, ca a identificat bine piata-tinta, în general ca are cui sa-?i vânda produsele/serviciile', explica ea.
'Bani se pot face întotdeauna, chiar si pe timp de criza, si sunt multe exemple de companii importante care au fost înfiintate în timpul recesiunilor anterioare', spune si Richard Moat, CEO Orange România, citat de blackorwhite.ro.
Marius Ghenea, antreprenor si business angel, se declara, însa, sceptic, considerând ca pornirea unei afaceri în aceasta perioada nu este oportuna. Acesta nota înca din decembrie pe blogul sau: 'Sincer, cred ca nu este deloc un moment bun pentru afaceri de tip startup, eventual cu foarte mici exceptii, în directii care nu necesita capital si care ar putea servi anumite nevoi specifice ale companiilor într-o criza financiara'. Ghenea a declarat pentru Capital ca multi antreprenori cu care a discutat se plâng ca nu au cum sa îsi continue afacerile, din lipsa de finantare. 'Asadar, recomandarea mea e sa nu porniti o afacere acum', insista el.
Oamenii de afaceri bucuresteni Catalin Opritescu si Mihai Buzica se numara printre miile de antreprenori care au decis, totusi, sa înfrunte criza. Ei au hotarât sa deschida un magazin online de accesorii electronice pentru masini si, profitând de amplasamentul showroomului si service-ului de profil Wizards, cu care sunt parteneri, o spalatorie auto profesionala si un centru de roti. 'Investitia totala este de circa 50.000 de euro. O buna parte din finantare provine de la furnizori, care au ales sa primeasca în rate contravaloarea utilajelor pe care ni le-au pus la dispozitie', explica cei doi. Principalul argument în favoarea investitiei: oamenii vor constientiza ca nu îsi vor mai putea schimba masinile la fel de des ca înainte si vor avea mai multa grija de ele. Dar numarul domeniilor din care s-ar putea scoate profit în ciuda crizei si a unui capital initial relativ modest este mult mai mare, de la agricultura la recuperare de debite si de la retail de îmbracaminte la PR.
«A doua jumatate a anului reprezinta un moment mai bun pentru lansarea unei afaceri în retail din punctul de vedere al creditarii bancare si al negocierii cu dezvoltatorii.»
Vicentiu Zorzolan, administrator AAV Group
10.000 DE CURAJOSI
În prima luna din 2009, au fost înregistrate în România aproape 5.500 de societati comerciale (în scadere cu circa 30% fata de ianuarie 2008) si peste 4.400 de persoane fizice autorizate (mai mult decât dublu fata de aceeasi perioada a anului precedent).
«Bani se pot face întotdeauna, chiar ?i pe timp de criza, si sunt multe exemple de companii importante care au fost înfiintate în timpul recesiunilor anterioare.»
Richard Moat, CEO Orange România
CONSULTANȚĂ FONDURI UE
Cel putin teoretic, la nivel declarativ, 2009 va fi anul fondurilor europene. Peste 360 de milioane de euro sunt alocate prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, care prevede ajutoare directe pentru investitiile în întreprinderi (în special, IMM-uri), telecomunicatii, mediu, energie si transporturi, instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regionala etc.), precum si activitatilor destinate sa sprijine dezvoltarea regionala si locala. Pentru accesarea acestora e nevoie însa de proiecte si de consultanti care sa stie cum se razbate prin hatisul birocratic necesar pentru accesarea fondurilor. Din nou, însa, pentru demararea unei afaceri de consultanta în acest domeniu este nevoie de cunostinte de specialitate. Un avantaj este faptul ca segmentul acestor servicii este la început de drum, deci concurenta este relativ redusa, si nu este nevoie de un capital de pornire consistent.
RECUPERARE DE CREANȚE
Este o afacere careia si cei mai sceptici îi dau sanse, mai ales în perioade de criza, când se înmultesc datornicii. Trebuie spus, totu?i, ca de?i pare u?or, nu oricine poate intra în aceasta bransa. Necesita cunostinte juridice si economice, iar înfiintarea unei asemenea companii necesita câteva formalitati în plus fata de a unui SRL oarecare. 'În general, antreprenoriatul presupune implicarea directa într-o afacere. Desigur, pentru perioada de criza pe care o parcurgem, cele mai indicate domenii ar fi recuperarea de creante', spune Andreea Crainic, risk manager la Coface România. 'Acestea sunt însa domenii destul de exclusiviste, iar un antreprenor nu se poate descurca decât daca are experienta în domeniu. Sigur, întotdeauna se poate gasi personalul potrivit, însa este greu sa deschizi o mica afacere într-un domeniu în care nu ai experienta', conchide aceasta.
FRANCIZĂ FASHION
Cu un buget de 50.000 de euro, se poate deschide un mic magazin de îmbracaminte sau accesorii în franciza, dar în functie de locatia aleasa si, mai ales, de marimea unitatilor de vânzare, capitalul necesar poate ajunge si la câteva milioane de euro. 'Nu as sfatui pe nimeni sa lanseze o afacere în retail în prima jumatate a anului, în orice domeniu, nu doar în fashion. Înca nu s-a ajuns la fundul sacului, si cred ca a doua jumatate a anului reprezinta un moment mai bun din punctul de vedere al creditarii bancare si al negocierii cu dezvoltatorii', recomanda Vicentiu Zorzolan, administratorul AAV Group, companie ce detine francizele Esprit, Springfield si Women‘Secret. El crede ca de profit nu poate fi vorba anul acesta; doar în cel mai optimist caz se poate ajunge la o marja de 8%-10%. Riscurile nu sunt mai mari decât în alte domenii si tin mai mult de alegerea locatiei potrivite si de negocierea cu atentie a contractului de închiriere.
ÎNTREȚINERE, GRĂDINIȚE
Din statisticile Registrului Comertului, se poate observa o crestere semnificativa a afacerilor cu obiect de activitate învatamântul, înregistrate în luna ianuarie a acestui an, fata de ianuarie 2008. În cazul în care acestea sunt gradinite particulare, se poate afirma ca antreprenorii au ghicit cum trebuie sa se miste în situatie de criza. În opinia Andreei Crainic, manager de risc la Coface România, 'în perioade de reducere a consumului si de scadere a puterii de cumparare, indicat ar fi ca piata tinta sa fie consumatorii cu venituri peste medie, care nu renunta la obiceiurile de consum'. Printre exemple se numara gradinitele particulare cu programe speciale, centre de îngrijire cosmetica sau chiar spa cu tratamente moderne, cu program prelungit, sala de fitness. 'Investitia nu este prea mare, iar cu un plan de afaceri si o strategie de marketing bine pusa la punct, investitia se poate amortiza destul de repede', sustine managerul.
MAGAZIN ONLINE
'Este parte din strategia de criza', explica bucurestenii Catalin Opritescu si Mihai Buzica decizia de a pune bazele unui magazin virtual (www.techmania.ro) dedicat vânzarilor de accesorii electronice pentru autovehicule, ce ar urma sa fie operational de la 1 martie. 'Noi suntem deja importatori pentru o serie de marci importante si, pe fondul scaderii pietei auto, am decis sa ne orientam spre consumatorul final, cu avantaje de ambele parti: preturi mai mici pentru clienti si marja de profit mai mare pentru noi', arata cei doi. Avantajele unei astfel de afaceri sunt evidente: investitia în platforma online este minima si nici nu e nevoie, cel putin la început, de stocuri prea mari de marfa; cheltuielile de operare sunt si ele minime, nefiind necesar un sediu pretentios si nici prea multi angajati; marketingul si publicitatea sunt aproape exclusiv online - mai ieftin si mai usor de executat si de controlat decât prin mijloace clasice.
CONSULTANȚĂ ONLINE
'E important sa deschizi un startup pozitionat pe o nisa pentru a avea succes în 2009', spune Adrian Alexandrescu, fondatorul Interactions, agentie specializata în consultanta în managementul relatiilor cu clientii (CRM) în mediul digital. Lansata în luna ianuarie a acestui an, Interactions numara noua angajati si are bugetata pentru investitiile din primele sase luni suma de 50.000 de euro. La sfârsitul anului, antreprenorul îsi propune sa obtina o cifra de afaceri de aproximativ 300.000 de euro si sa atinga, totodata, si pragul de rentabilitate. 'Pe fondul crizei, mutarea bugetelor de marketing din mediile clasice catre mediul digital va oferi noi oportunitati de business specialistilor din acest domeniu', este de parere Adrian Alexandrescu. Potentialul dezvoltarii unui astfel de business este dat si de cresterea pietei de servicii tip CRM, în 2009, cu valori cuprinse între 30% si 50%.
PR & MARKETING
'Am preferat sa cred în oportunitatile crizei si sa sper ca anul acesta companiile vor avea nevoie mai mult ca oricând de comunicare', îsi motiveaza Renate Rozenberg deschiderea agentiei PR&More. Cheltuielile de startup s-au ridicat la circa 10.000 de euro, o suma recuperabila în primele sase luni. Avantajul agentiei este flexibilitatea în negocieri si în costurile realizarii proiectelor. O alternativa este cea de a încheia un parteneriat cu o retea internationala, cum este cazul agentiei de marketing Time2Talk. Pentru un astfel de business, capitalul de pornire poate depasi 100.000 de euro, iar pragul de rentabilitate este atins în doi pâna la trei ani. 'Criza este o perioada când cresterea odata cu piata nu mai este posibila, ci doar prin câstigarea de cota de piata. Ca atare, toate companiile îsi vor reevalua optiunile si strategiile, iar acest comportament deschide oportunitati pentru firme care vin sa ofere lucruri noi', spune Paul Markovits, fondatorul companiei.
MAGAZIN DE PROXIMITATE
Ai nevoie de pâine, racoritoare si tigari. 'Preturile super-mici' de la supermarket, care oricum nu e totdeauna chiar lânga casa, parca nu mai sunt asa de mici. Salvarea vine de la micul magazin de la parter. În ultimele luni, magazinele mici, de proximitate, parca au reînviat, cel putin în Capitala, contrazicând scenariile care preziceau disparitia lor. Iata însa ca mica bacanie poate fi un gen de afacere care sa aduca bani si în vremuri de criza. Mai ales ca, pe masura ce bancile îsi restrâng activitatea, tot mai multe spatii comerciale vor fi disponibile la sume acceptabile. Alt avantaj: distribuitorii îti asigura un fond de marfa în schimbul unui avans minim sau chiar cu plata la vânzare. Exista si posibilitatea ca lucrurile sa nu mearga bine. 'Veniturile aduse sunt mici, iar riscul de faliment este cel mai ridicat. Orice supermarket deschis în apropiere va conduce la o scadere drastica a vânzarilor', crede Andreea Crainic, risk manager la Coface.
AGRICULTURĂ
'În perioade de criza, oamenii pot renunta la multe, însa ultimele cheltuieli reduse vor fi cele pentru alimente. Si, chiar si atunci, vor taia de pe lista produsele scumpe sau mai putin importante, cum ar fi carnea si dulciurile, dar nu si cartofii, varza sau morcovii. De aceea, eu cred ca o investitie în legumicultura în aceasta perioada poate fi o idee buna', crede Daniel Botanoiu, reprezentantul Asociatiei Generale a Producatorilor Agricoli din România. În functie de suma disponibila, terenul poate fi arendat sau cumparat, a doua varianta fiind, pe fondul scaderii pietei imobiliare, din ce în ce mai accesibila (un hectar poate fi achizitionat cu sume de ordinul miilor de euro). Tot în functie de finantare, se poate investi în culturi de câmp, cu sau fara sisteme de irigatii, în solarii sau în sere. Daniel Botanoiu recomanda sa se ia în calcul si pomicultura, în special culturile de nuci – investitia este de 5.000 de euro la hectar.
FAST FOOD
În ultimele câteva luni, restaurantele londoneze au suferit scaderi semnificative în ceea ce priveste numarul de clienti. Pe de alta parte, mâncarea de tip fast-food, mai ieftina, este din ce în ce mai cautata. În România, am putea asista la o tendinta similara. Retele de restaurante precum KFC, McDonald's sau Burger King au anuntat deja ca îsi vor continua expansiunea si în 2009. În functie de suma disponibila, poate fi achizitionata o franciza în domeniu (costul initial variaza între zeci de mii si câteva sute de mii de euro) sau poate fi initiata o afacere pe cont propriu. Cele mai ieftine investitii, de ordinul câtorva mii de euro, sunt cele în tonete mobile sau standuri care pot fi amplasate în zone/locatii cu trafic pietonal intens, iar cele mai scumpe în restaurante de sine statatoare. Printre dezavantaje: proceduri birocratice greoaie de autorizare, personalul trebuie sa îndeplineasca anumite conditii, materia prima este perisabila.
DE UNDE POȚI LUA BANI PENTRU STARTUP
FINANȚARE BANCARĂ
Majoritatea bancilor ofera finantari doar companiilor deja existente, însa criteriile de eligibilitate sunt destul de stricte, iar în conditiile actuale de pe piata aceste împrumuturi au fost, practic, suspendate. Eximbank este una dintre putinele institutii care se adreseaza startup-urilor. Dobânda la credite este subventionata cu cinci puncte procentuale si este fixa pe toata durata creditarii. Se finanteaza pâna la 80% din valoarea proiectului (suma minima acordata de banca este de 10.000 de euro, iar cea maxima, de 1,5 milioane euro). Institutia acorda si finantari pentru proiecte prioritare (de exemplu, dezvoltarea infrastructurii, a utilitatilor de interes public, dezvoltarea regionala, protectia mediului înconjurator). În 2008, doar 5% din totalul firmelor care au beneficiat de produse de finantare Eximbank au fost în faza de startup.
FONDURI DE INVESTIȚII
Marius Ghenea, om de afaceri si business angel, considera ca nu exista cu adevarat în România fonduri de investitii dedicate startup-urilor. 'O structura care investeste 20.000 de euro într-o afacere de la zero nu se poate numi fond de investitii, ci cel mult un grup de business angels. Dar nici acestia nu cred ca sunt dispusi în acest moment sa mai investeasca nici macar acei 20.000 de euro', spune Ghenea pentru Capital. Radu Georgescu, presedintele Gecad, indica o alternativa la lipsa de finantare. 'Am convingerea ca software-ul si IT-ul sunt singurele domenii care vor functiona anul acesta. Nu este nevoie de bani, afacerea putând demara ca un side job. Profitul vine, dar dupa trei ani', afirma el.
FONDURI EUROPENE
Teoretic, sunt greu accesibile companiilor de-abia înfiintate. Totusi, poate fi utilizata o firma preexistenta (detinuta deja de antreprenor sau cumparata de acesta) pentru accesarea banilor pusi la dispozitie de Uniunea Europeana. Evident, pe baza unui proiect solid.
FRANCIZORI, FURNIZORI
O alternativa mai nou-aparuta o reprezinta finantarea totala sau partiala a startup-ului de catre francizor sau, dupa caz, furnizorul de echipamente, care urmeaza sa-si recupereze banii pâna la un anumit termen. 'Blocarea creditarii a frânat dezvoltarea pietei francizei. În acest sens, au aparut schimbari în metodologie. Francizorul participa si el cu o parte din bani si stabileste prin contract cu cel care cumpara franciza, modalitatea de rambursare a finantarii', a declarat Razvan Blid, director în cadrul CHR Consulting.
NĂSCUTE ÎN CRIZĂ
Risc egal oportunitate
• Producatorul de lumânari William Procter si cel de sapun James Gamble au pornit o mica afacere cu produse pentru gospodarie la începutul crizei din 1837. Era o decizie riscanta pentru cei doi antreprenori-cumnati: economia avea în fata sase ani de criza. Migratia masiva catre Vest a dus la scaderea pretului terenurilor si apoi la inflatie. Au urmat falimente bancare, însa P&G nu numai ca a supravietuit, dar a semnat contracte cu armata unionistilor în timpul Razboiului Civil.
Simtul pietei
• Trei startup-uri, Tabulating Machine Company, International Time Recording Company si Computing Scale Corporation, au dezvoltat, în timpul recesiunii dintre anii 1873 si 1893, tehnologii pentru care exista cerere în ciuda dificultatilor economice. Cele trei companii au fuzionat în 1911, creând Computing-Tabulating-Recording Company, redenumita câtiva ani mai tâziu IBM.
O idee luminoasa
• În 1876, în plina criza economica, Thomas Edison a înfiintat un laborator unde a produs primul bec. Desi economia a mers prost înca 20 de ani, el a înfiintat Edison General Electric. În 1896, era una dintre cele 12 firme din componenta indicelui Dow Jones Industrial Average, singura ramasa pâna în prezent.
De la cai la cai putere
• Producatorul de vehicule trase de cai William Durant si-a încercat norocul cu o tehnologie noua în 1908: automobilul. A fondat General Motors, care, profitând de faptul ca finalul crizei se apropia, a facut mai multe achizitii pe piata americana, printre care Buick si Oldsmobile.
Deasupra crizei
• În 1929 a luat nastere un gigant al spatiului aerian: United Aircraft and Transport Corporation. Desi majoritatea companiilor abia îsi duceau existenta, epoca de aur a aviatiei a tinut la înaltime noul holding. În 1934, Boeing si United Airlines au devenit companii separate, iar United Aircraft s-a transformat în producatorul industrial UTC de astazi.
Postasul suna de doua ori
• Identificând în mediul de afaceri nevoia de a transmite rapid documente, Frederick Smith a fondat Federal Express în iunie 1971, iar operatiunile au fost lansate doi ani mai târziu. Desi peste câteva luni mai multe state arabe au oprit exporturile de petrol catre SUA, Federal Express a ramas în viata si a devenit profitabila în 1975.
25.02.2009. 00:00
This article hasn't been commented yet.
Write a comment
* = required field