'Aceasta piata a avansat cu aproape 60% anul trecut si a atins aproximativ opt milioane de euro, in crestere de la circa 4,7-5 milioane de euro, cat se inregistrau in la finele anului 2007', a precizat Andrei Iordan, citand datele IDC.
Cat priveste diminuarea cresterii din acest an, jucatorii pun acest fapt pe reducerea investitiilor companiilor in timp de criza.
In acelasi timp, industria de Business Intelligence ramane unul dintre segmentele care cresc in timpul crizei economice, multe companii ramanand interesate de investitii mai mici, dar care pot aduce o valoare adaugata mare afacerii.
Valentin Tomsa, director general SAP Romania, spune ca principalii clienti in acest domeniu sunt companiile mari care aduc si in pietele locale modelele de business pe care le folosesc la nivel global.
'Nu exista insa, in prezent, o piata a IMM-urilor cand vorbim despre BI. Abia acum companiile medii descopera avantajele acestor solutii', a completat Tomsa. Aplicatiile de analiza si optimizare a afacerii se adreseaza companiilor pentru care timpul de adoptare a deciziei reprezinta un factor esential in functionarea optima a companiei.
Spre deosebire de sistemele operationale, precum ERP (Enterprise Resource Planning) sau CRM (Customer Relations Management), care se limiteaza la automatizarea proceselor si gestionarea intrarilor si iesirilor unei firme, sistemele BI au un rol instrumental in eficientizarea proceselor decizionale.
In acelasi timp, potrivit lui Tomsa, piata de BI este impartita in doua segmente: unul care tine de licentele de software, iar altul care vizeaza serviciile generate de acestea. 'Piata de servicii in acest domeniu o estimez ca fiind de patru-cinci ori mai mare decat piata de software', precizeaza oficialul SAP.
Alaturi de QQ Info Consult si Relevance, Winfo este una dintre companiile care implementeaza in Romania produsele QlikTech, companie care a avut cea mai rapida evolutie in domeniul aplicatiilor BI, inregistrand anul trecut, la nivel mondial, o crestere de 50% a cifrei de afaceri, la circa 120 milioane de dolari.
In Romania, printre clientii QlikTech se numara Vodafone, Carrefour, Rompetrol, eMAG, Ursus Breweries, GDF-SUEZ Energy Romania, Luxten si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.
Comments (0) 24.06.2009. 00:00
Comments (0) 23.06.2009. 00:00
> Cum vedeti industria IT dupa opt luni de 'depresie' economica?
Industria de IT nu este un singur lucru, este o colectie de industrii, iar fiecare dintre ele se manifesta diferit, in functie de ce se intampla cu propria piata. Evident, ceea ce a reusit sa-i afecteze pe toti a fost, pe de-o parte, criza de cash operational si, pe de alta parte, scaderea cererii. Dar, in primul rand, a fost afectat retailul de hardware. In decembrie 2008, spuneam ca vom avea o scadere de circa 30% pana in septembrie 2009 a retailului de hardware.
Toata lumea era atunci insa de alta parere. In februarie aveam deja scaderea aceasta. Acum este din ce in ce mai rau. Care este cauza acestei scaderi? Evident ca lipsa creditelor de consum a dus la caderea retailului de hard. Pe de alta parte, nemaifiind feeria care a fost in ultimii trei ani, era la fel de limpede ca aceia care fac retail de hard trebuia sa renunte la locatiile fizice din timp si sa treaca usor-usor catre spatiul virtual, al comertului electronic.
> Se remarca insa si o tendinta in sens invers. Magazinele online isi deschid spatii comerciale in retailul clasic, in offline. Este acest lucru o masura buna?
Nu, este o mare prostie. A face un business de retail in comertul electronic si a face un business de retail folosind retele de magazine fizice sunt doua businessuri foarte diferite. Exista pentru fiecare alte tipuri de probleme. In momentul in care te apuci sa le amesteci, nu mai iese nimic. Daca piata este in crestere si vremurile sunt bune, poate merge. Dar, in momentul in care piata este in scadere, e bine sa faci businessul pe care il stii cel mai bine, iar daca ala nu mai merge, e bine sa migrezi repede catre acela care e inrudit si care nu sufera la fel de mult. Or, din pacate, majoritatea celor care au pornit facand un business de comert electronic, in zona aceasta, a retailului de IT, s-au apucat, mai ales in 2007-2008, sa-si deschida si locatii offline, sa amestece lucrurile, sperand ca toata povestea asta de crestere pe datorie o sa fie fara sfarsit. Si au gresit. Acum este foarte greu, intr-o conjunctura de genul asta, sa te descurci. Din aceasta cauza, dupa parerea mea, o sa continue caderea retailului de hard nu numai din cauza scaderii cererii sprijinite de lipsa creditului de consum, ci si din cauza faptului ca in offline cheltuielile operationale sunt mult mai mari. In acelasi timp, lucrurile devin foarte greu de tinut sub control din punct de vedere contabil.
> Spuneati ca retailul va scadea mult. Despre ce scadere vorbim?
Va cadea pana la 20% din valoarea de anul trecut. Dupa parerea mea, va urma acelasi drum ca si segmentul imobiliar si industria bunurilor de lux. Cam tot ce s-a construit pe credit va cadea pana la 20% din nivelul din 2008. Nu imediat, suntem in fata unui fenomen ce va dura ani buni. Cine zice ca in toamna ne-am scos, ca uite, Bursa si-a revenit, viseaza. Acest fenomen va dura probabil cinci-sase ani.
> Am vorbit despre retailul de hardware. Ce se intampla cu industria de software?
Aici exista lucruri care vor merge din ce in ce mai prost si lucruri care vor merge din ce in ce mai bine. Totul este sa te orientezi catre ce se va cere. Este un lucru despre care vorbesc de cinci ani, dar, in sfarsit, momentul asta economic l-a adus foarte aproape.
Pe mass-market, toata lumea isi doreste sa aiba acces cat mai ieftin la soft gratuit si la continut gratuit. In momentul in care incerci sa te opui unui asemenea curent de masa, este o prostie majora. Modelul de licentiere, de business, construit din anii ‘80 se apropie de sfarsit. Vorbim despre un model de business care a durat peste 20 de ani. Va fi inlocuit de unul dintre urmatoarele doua modele si, in final, de al doilea. De cel pe baza de abonament si de cel pe baza de advertisment (subscription based si advertisement based). Amandoua si-au facut aparitia prin anii ‘90. De fapt, revolutia in virtual se va face in clipa in care publicitatea va pleca din media traditionala si va trece in virtual, iar suportat de publicitate nu va fi doar continutul, ci si softul in sine. Criza grabeste acest lucru, asta e concluzia.
Industria de software trebuie sa inteleaga ca trebuie sa faca aceasta schimbare si ca modelul actual de licentiere va ramane probabil doar in zona corporate - government, unde este vorba despre proiecte foarte mari. In acelasi timp, cei mai multi bani vin din aceasta zona, in principal pentru ca foarte putini stiu sa abordeze piata de masa. Cei mai multi bani nu sunt in buzunarele guvernelor sau ale corporatiilor, sunt tot la oameni.
Per total, la software scaderea a fost mica, iar segmentul serviciilor in zona teclo este in stagnare. Cel mai greu a atarnat caderea retailului. Daca nu exista reorientari, vor exista scaderi.
> Care au fost cele mai mari greseli in strategia companiilor din industria de IT de la inceputul crizei?
Cred ca greseala de strategie cea mai mare este ca o mare parte din industrie a renuntat la cercetare si dezvoltare. Daca e nevoie sa faci reorientari rapide, trebuie sa fii si pregatit sa faci asta, iar acest lucru presupune sa ai oamenii potriviti, educati in cat mai multe lucruri si sa faci investitii in R&D. La noi lucrurile acestea nu sunt intelese. Romania, din pacate, se complace tot timpul in pozitia de fallower. Exista o retinere tot timpul fata de incercarea de a iesi dintr-un tipar, iar in vremurile astea aici e cheia. O nisa in care ne putem dezvolta este industria de microelectronica si semiconductori. De asemenea, o directie foarte sanatoasa este aceea de energie regenerabila care este inrudita cu cea de IT si care necesita multa electronica, multa microelectronica.
O alta greseala a companiilor este neadaptarea. Cea mai importanta decizie este sa te orientezi catre ce merge si sa ai viziunea sa stii nu ce merge acum, ci ce va merge in urmatoarele sase luni, un an. Este foarte greu insa.
De asemenea, o greseala a Guvernului este in legatura cu o resursa pe care s-ar putea sa o si pierdem: fondurile europene. Greseala a fost ca noi nu am accesat repede banii atat cat erau; si aici e un lucru pe care il reprosez si guvernului trecut, si celui actual. Si, pana la urma, tine si de faptul ca toate lucrurile astea tin si de functionari care atat pot.
In al doilea rand, anuntul deschiderii si inchiderii lor se face foarte tarziu. Deci, cei interesati afla ca banii pot fi accesati cu foarte putin timp inainte, iar durata depunerii caietelor este fie foarte scurta, fie se merge pe principiul primul venit primul servit. De cele mai multe ori insa se intampla sa se acceseze o foarte mica parte din suma, o parte infima. Riscul este ca pe termen lung sa beneficiem foarte putin de pe urma lor, pe langa faptul ca directiile in care sunt dirijate nu sunt foarte realist gandite. Pacat ca toata structurarea acestor fonduri nu a fost facuta consultand industria privata. Din pacate, o resursa foarte utila in momentul asta a fost prost proiectata si este prost gestionata.
>In ceea ce priveste companiile si Guvernul, masurile acestora pentru a combate efectele crizei au fost, dupa analisti, haotice si emotionale. Dumneavoastra cum le-ati perceput?
Cel mai emotional raspuns si cel mai grav, dupa parerea mea, l-a avut ministrul de Finante, al carui raspuns a fost unul de panica, prin marirea si adaugarea de taxe. Mai emotional de atat nu se poate. Se intampla doua fenomene acum. Primul e legat de moartea unor intreprinderi care macar tineau niste oameni in afara platii somajului. Acum statul ii plateste. Pe de alta parte, TVA-ul pe masini afecteaza industria de leasing, vanzatorii de masini, tot ce este derivat de aici, servicii si, foarte grav, industria de carburanti. In momentul in care toate acestea sunt afectate, deja o parte dintre clinetii industriei de IT dispar. Acesta a fost cel mai emotional raspuns pe care l-am vazut pana acum. La managerii companiilor din IT, raspunsurile au fost mai degraba de resemnare, ceea ce iar nu e bine, si de incercarea taierilor cheltuielilor si a amanarii platii la furnizori. S-a ajuns demult intr-un blocaj de plati. Era de asteptat ca o sa ajungem si aici.
> Toti jucatorii in industrie mizeaza pe proiectele guvernamentale. Cat de util este acest lucru?
Asta e greseala din Romania. Toata lumea mizeaza pe Guvern. Asta este rezultatul sistemului socialist in care traieste planeta Pamant in ziua de azi. Si in SUA este la fel; toti mizeaza pe Guvern, insa acolo mizeaza mai multi pe mediul privat decat aici sau pe mass-market. Exista o piata uriasa, neabordata cum trebuie, care este piata de masa.
Tot retailul de hardware care s-a dezvoltat fenomenal n-a crescut pe Guvern, ci pe masa. Grosul banilor tot de la masa a venit. In momentul in care mergi in aceasta zona, lucrurile se asaza altfel. Din ce in ce mai putine zone de business se uita spre mass-market si tot mai multe catre zona corporate - gouvernment. O sa ajungem ca si cetatenii, si industria sa astepte ceva de la stat, ca de aia e stat, iar asta nu e in ordine. Vor exista insa in urmatoarea perioada proiecte, dar nu asa de numeroase sau cu asa de mult bani pe cat spera lumea, pentru ca nu vor exista bani pentru proiecte. Banii ii formeaza din taxe si impozite.
Tot mai multi dau faliment. Cei care plateau vor gasi mijloace prin care sa intarzie platile, iar cei mari, care nu au cum sa plateasca, isi muta rezidenta fiscala in Bulgaria sau in Ungaria. Au plecat in acest fel numeroase multinationale. Principalul motiv atunci a fost returul de TVA care se facea mai rapid acolo; acum exista si teama de a mari numarul taxelor. Zona de afaceri este deja speriata de acest lucru, iar sperietura este mai rea chiar decat raul in sine. Deci, proiecte guvernamentale, dar din ce bani? Dintr-un buget care se diminueaza? Este foarte interesant, de asemenea, ca, potrivit structurii bugetului, grosul banilor este pe ultimul trimestru.
> Care este cel mai mare atu al industriei locale de IT?
Inca mai avem ingineri bine pregatiti, dar pe care nu-i vom mai avea in maximum zece ani de acum incolo, pentru ca, acum mai mult de zece ani, Marga a avut grija sa faca zob sistemul de invatamant. In plus, acest lucru a fost dublat de faptul ca din ce in ce mai multi copii au inceput sa se orienteze catre lucruri foarte usoare din care cred ca se castiga foarte bine. Constatam o migrare a oamenilor dinspre stiintele ingineresti. O sa ramanem o societate fara ingineri, matematicieni, chimisti, biologi, fizicieni etc. In timpul asta, in China, Taiwan, Japonia, Coreea de Sud, fenomenul se petrece tocmai invers. Pe termen lung, acesta va fi o migrare a polului de putere.
Inca avem cunostinte care se cauta si care au disparut in zona occidentala, pentru ca acolo reorientarea catre nimic s-a facut de mai mult timp decat la noi. SUA sunt o societate de functionari.
> Cum au evoluat de la inceputul anului investitiile in aceasta industrie?
Investitiile au scazut mult. Pana la finele anului, acestea vor ajunge la o treime din ce au fost anul trecut. In acelasi timp este bine, pentru ca inca se mai fac investitii. Daca vom continua insa cu aceasta panica fiscala in care suntem, o sa cam dispara si alea care sunt, prin faptul ca se vor muta fiscal. Sunt companii care sunt interesate sa vina in Romania, dar nu va pot da nume.
CV Varujan Pambuccian
2000-prezent - membru al Comisiei pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor din Camera Deputatilor 1996-prezent - liderul Grupului Parlamentar al Minoritatilor Nationale din Camera Deputatilor - doctor in matematica al Facultatii de Matematica a Universitatii din Bucuresti octombrie 2008-prezent - director general
Profil Cabinetul Calin Tatomir
Este unul dintre principalii jucatori din piata de consultanta IT&C, este membru in Grupul European de Firme de Consultanta IT&C. In 2007, Cabinetul Calin Tatomir a raportat o cifra de afaceri de 4,09 milioane de lei (1,22 milioane de euro) si un profit net de 250.285 de lei (aproape 75.000 de euro). Referitor la cifra de afaceri de anul trecut, Tatomir estima o crestere cu 50% a cifrei de afaceri, pana la 1,83 milioane de euro.Comments (0) 19.06.2009. 00:00