Omul sub net - Infractiuni online
Omul sub net - Infractiuni onlineIndiscutabil, internetul ofera servicii care aduc nenumarate avantaje utilizatorilor, indiferent din ce categorie sociala, de vārsta sau intelectuala, fac ei parte. Totodata, internetul este o poarta deschisa nelegiuirilor de tot felul.
"Piratii" internetului au cel putin trei avantaje atunci cānd aleg sa faca īnselaciuni pe aceasta cale costuri mici, minime, abolirea distantelor si asigurarea anonimatului. Asadar, "toate domeniile internetului atāt de benefice pentru majoritatea zdrobitoare a utilizatorilor cinstiti ai acestei retele informationale reprezinta īn acelasi timp cāmpuri infractionale dintre cele mai «manoase» pentru cei interesati sa le foloseasca īn astfel de scopuri", spun prof. univ. dr. Dan Banciu si conf. univ. dr. Ion Vladut īn lucrarea "Internetul, Criminalitatea si Dreptul".
SITE-URILE FANTOMĂ. "World Wide Web-ul este preferat pentru escrocheriile prin site-uri de Web. Infractorii īnfiinteaza un site, aduna bani sau informatii de identificare, dupa care «sterg»
SITE-UL. Un escroc īnfiinteaza un site pentru a vinde produse la preturi foarte mici, aproape prea frumoase pentru a fi adevarate. Cumparatorul plateste de obicei o suma mult mai mica pentru un obiect care, de fapt, costa mult mai mult. Dar, īn realitate, acesta primeste un obiect care costa de cāteva ori mai putin decāt a platit el. Sau infractorii īnfiinteaza site-uri pentru a colecta numere de carti de credit si alte informatii personale de la clienti care sunt īncredintati ca achizitioneaza un bun sau un serviciu. In realitate, nu vor primi niciodata produsul sau serviciul comandat. Infractorul īnsa va vinde informatiile altor infractori sau le va utiliza pentru propriile scopuri ilegale." Site-urile fantoma sunt "aspiratoarele" informatiilor, datelor confidentiale ale utilizatorilor care cad īn plasa infractorilor. "Asadar, acest gen de site-uri te obliga sa completezi anumite cāmpuri cu datele personale, printre care, cel mai adesea, se cere si numarul cartii de credit. De asemenea, unii sunt interesati chiar si de adresele de acasa ale utilizatorilor si asa se ajunge cāteodata la spargerile de locuinte. Este adevarat, se īntāmpla ca escrocii virtuali sa-si aleaga victimele de cele mai multe ori din rāndurile persoanelor mai īnstarite, si, oricum, cu cāt cunosc mai multe date despre ele, cu atāt le pot face mai usor rau. Site-urile fantoma, dupa ce-si ating scopul, adica dupa ce fura datele confidentiale ale oamenilor, sunt sterse foarte rapid si se pierde orice urma", spune Gabriel, specialist IT.
Mail-ul este foarte des utilizat de infractorii virtuali pentru a-si promova activitatea. Ei trimit mesaje catre mii de utilizatori care nu au solicitat asa ceva, practica numindu-se Spanning.
TERORISMUL. Alt teren fertil pentru activitatile infractionale sunt chat-urile, pe care "pedofilii le folosesc pentru a-si povesti aventurile sexuale, pentru a cauta noi victime īn rāndul copiilor si al adolescentilor, pe care, prin discutii īndelungate, cauta sa-i ademeneasca la o īntālnire īn lumea reala spre a avea relatii sexuale cu ei".
Terorismul, promovarea unor site-uri care incita la violenta, promovarea ideologiilor nocive, instigatoare sunt alte practici de care se folosesc raufacatorii.
"In conditiile īn care organizatiile teroriste, cu ajutorul unor buni specialisti, beneficiaza de securizarea comunicatiilor prin utilizarea tehnicilor de criptografiere, īnlaturānd īn buna masura riscurile divulgarii secretelor, acestea pot coopera, via internet, cu alte grupari sau pot transmite subordonatilor ordine, planuri de actiune, instructiuni, harti, coduri, fotografii ale viitoarelor victime s.a.m.d. O astfel de tehnica a utilizat, de exemplu, Ramzi Ahmed Zousef, creierul actiunii teroriste de la World Trade Center, īn organizarea actiunii (esuate) care viza distrugerea unui numar de 11 avioane īn Orientul Indepartat."
INFRACTORI INTELIGENTI. Virgil Spiridon, seful departamentului infractiuni pe internet din cadrul IGP, spune ca īn Romānia cele mai grave infractiuni savārsite pe net sunt fraudele, cele care afecteaza financiar adica licitatiile de bunuri sau furturi de carduri sau cele care afecteaza sistemele informatice, adica accesul neautorizat. Anul trecut, la nivelul tarii au fost constatate aproape 800 de infractiuni. De obicei, persoanele care produc astfel de actiuni ilegale sunt ti-neri care doresc sa faca bani, oameni destul de inteligenti care folosesc lumea virtuala pentru a īnsela sau ataca sisteme informatice. De regula, dupa ce sunt prinse, ele nu mai recidiveaza. "Dar pot vinde ponturi despre cum se fac aceste infractiuni altor persoane dupa urma carora au si ele de cāstigat ceva", mai spune specialistul IT. Primul caz pentru care a trebuit sa intervina departamentul de infractiuni pe net (pe vremuri format din doi oameni, acum numarānd un personal de 20 de angajati) a fost īn 1998. "Este vorba despre o persoana din Bucuresti, la domiciliul careia s-a gasit aproape o jumatate de camion de bunuri comandate prin internet si platite fraudulos cu carti de credit ale unor cetateni straini", spune Virgil Spiridon. In momentul de fata, comenzile de produse prin internet "platite" cu carti de credit false au ramas doar īn grija "īncepatorilor". Din cauza numarului mare de astfel de infractiuni produse la noi īn tara, multe magazine virtuale renumite au īncetat sa mai raspunda solicitarilor de produse comandate din Romānia. Dar escrocii nu s-au descurajat, continuānd demersurile murdare. Asa s-au creat anumite retele īntre hotii de carduri din Romānia si hotii romāni din strainatate. Cei din Romānia īsi comanda produse pe adrese din strainatate, urmānd ca īn final marfa sa le vina acasa, īn Romānia.
DOMENII REVĂNDUTE. Tot infractiune este catalogata si afacerea care vizeaza revānzarea domeniilor internet care apartin unor firme mari sau unor personalitati. "Sperānd sa se īmbogateasca peste noapte, unii «īntreprinzatori» au cumparat domenii cu numele anumitor celebritati, īn ideea ca mai tārziu vor primi bani grei īn schimbul acestora. Este de notorietate cazul lui Dan Parisi, un fost muncitor īn constructii, care a cheltuit peste 100.000 de dolari pentru a īnregistra mai mult de 500 de companii cunoscute, printre care si Microsoft, ATT, Intel s.a.m.d. Tot el detinea si domeniul Madonna.com, pe care l-a folosit pentru un site sexy pāna īn 1999, cānd avocatii cunoscutei stele a muzicii usoare, sustinānd ca Parisi a īnregistrat domeniul cu scopuri «malefice», l-au revendicat pentru clienta lor. Multi alti profitori ca Parisi au pierdut īn instanta drepturile asupra unor domenii purtānd nume sonore precum: Julia Roberts, Jimi Hendrix, Yahoo!" ("Internetul, Criminalitatea si Dreptul")
INFRACTIUNI ŞI CONTRAVENTII
Accesul fara drept la un sistem informatic constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda (art.42).
Interceptarea fara drept a unei transmisii de date informatice care nu este publica si care este destinata unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectueaza īn cadrul unui sistem informatic se pedepseste cu īnchisoare de la 2 la 7 ani (art. 43).
Fapta de a modifica, sterge sau deteriora date informatice ori de a restrictiona accesul la aceste date fara drept se pedepseste cu īnchisoare de la 2 la 7 ani (art. 44).
Fapta de a perturba grav, fara drept, functionarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, stergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restrictionarea accesului la aceste date,
constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la
3 la 15 ani (art.45).
Pedeapsa de la 1 la 6 ani:
a) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau pune la dispozitie, sub orice alta forma,
fara drept a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat īn scopul savārsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45;
b) fapta de a produce, vinde, importa, distribui sau de a pune la dispozitie, sub orice alta forma, fara drept a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date care permit accesul total sau partial la un sistem informatic īn scopul savārsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45.
Aceeasi pedeapsa se da si pentru detinerea fara drept a unui dispozitiv, program informatic, parola, cod de acces sau data informatica īn scopul savārsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45.
Pornografia infantila prin sisteme informatice se pedepseste cu īnchisoare de la 3 la 12 ani.
SCRIETI-NE!
Asteptam opiniile voastre pe forum sau la adresa de internet omulsubnet@jurnalul.ro
2007-04-17
17.04.2007. 00:00
This article hasn't been commented yet.
Write a comment
* = required field