Este nevoie de un CNA pentru Internet?
Este nevoie de un CNA pentru Internet?Autor : av. Alin Popescu
Uniunea Europeana vrea sa dea o sansa spatiului virtual pentru autoreglementare
In Romānia se afirma, de o perioada buna de timp, ca Internetul trebuie reglementat nu doar sub aspectele traditionale (pornografie infantila, comert electronic etc.), ci si sub aspectul continutului. S-a adus īn discutie chiar ideea unui organism similar CNA-ului, care sa vizeze furnizorii de continut online. In sprijinul teoriei se invoca pasii pe care alte state i-au facut īn aceasta directie. E interesant de vazut ce ne va aduce viitorul.
Poate ca e momentul sa le explicam autoritatilor noastre ca reglementarea extinsa a continutului de Internet ar face mai mult rau decāt bine unei industrii pe cale sa explodeze. Spunem reglementare extinsa pentru ca, īn multe aspecte, Internetul este la fel de reglementat ca orice alt gen de continut din media traditionala.
Internetul este deja reglementat
Din pacate pentru sustinatorii reglementarii Internetului, mediul online e mai mult decāt un amalgam de texte, poze si filme. Pentru multi romāni, este singurul mod īn care pot tine pasul cu lumea moderna, evitānd sa fie trasi īn jos de realitatile Romāniei contemporane. Chiar daca vorbim de o oferta slaba de continut īn limba romāna, Internetul nu este nici pe departe un mediu monopolist, īn care o māna de jucatori poate impune pietei o reflectare partizana a realitatii, asa cum s-ar putea īntāmpla īn mediul audiovizual traditional.
Odata cu aparitia forumurilor si blogurilor, Internetul a devenit acel mediu īn care oricine īsi poate spune liber parerea. Si aici se aplica, la fel ca īn alte cazuri, regula abuzului de drept, īn care libertatea de expresie se limiteaza la pragul īn care este lezata integritatea psihica sau demnitatea altei persoane.
In privinta afirmatiei ca alte state au procedat deja la reglementarea extinsa a Internetului, ar trebui sa numim mai īntāi statele īn cauza si apoi sa discutam de ratiunile pentru care s-a procedat la cenzurarea Internetului. Exemplele cele mai utile sunt China, Asia de Sud-Est, Iran si altele asemenea. In toate aceste state, Internetul este vazut ca o modalitate de agresiune a valorilor vietii occidentale decadente. Din nefericire, nici francezii nu duc lipsa de idei geniale, iar rusii sunt campionii Internetului, ca mediu de relaxare.
Francezii si deontologia
Intr-un decret al carui proiect a fost dat publicitatii īn luna februarie, guvernul francez īsi propune sa creeze o Comisie nationala pentru deontologia serviciilor de comunicatie online. Comisia va fi īnsarcinata sa elaboreze recomandari de-ontologice catre industria serviciilor de comunicatii electronice, incluzānd serviciile de telefonie mobila sau fixa, ISP-uri, servicii de publishing sau de distributie online. Comisia va fi, de asemenea, īn masura sa acorde standarde de calitate acestor servicii.
Comisia este formata din 23 de membri desemnati de prim-ministrul Frantei, pentru o perioada de cinci ani. Pe lānga reprezentantii diferitelor ministere franceze, īn componenta acesteia va intra si un magistrat, alaturi de un membru al Consiliului de Stat al Frantei. De asemenea, vor fi inclusi īn comisie 14 membri reprezentānd atāt utilizatorii serviciilor de comunicatii publice, cāt si industria furnizorilor de servicii online.
In Rusia e pace
In martie, Putin a semnat un decret prin care sunt comasate doua autoritati federale existente deja, dānd astfel nastere Serviciului Federal de Supraveghere a Mijloacelor de Comunicare īn Masa si Protectie a Patrimoniului Cultural National. Noua autoritate, care va īncepe sa lucreze īn maximum trei luni, va supraveghea si va acorda licente actorilor din audiovizual, media scrisa si Internet.
Aceasta realitate se alatura celor pe care Rusia le cunoaste deja foarte bine īn ultimii ani. Incepånd cu anul 2000, furnizorii de Internet din aceasta tara au fost obligati sa instaleze si sa mentina, pe propria cheltuiala, aplicatii software care sa permita agentiilor federale de securitate sa monitorizeze tot traficul acestora.
Principiile europene
La nivelul Uniunii Europene s-au facut recomandari generale īn privinta valorilor care ar trebui protejate de eventualele prejudicii pe care le-ar cunoaste prin agresiunea mediului online. Insa īn rāndul acestora nu sunt elemente noi fata de cele protejate deja de legislatia īn vigoare. Siguranta nationala, persoanele minore, demnitatea umana, circuitul economic, identitatea virtuala a persoanei sau drepturile de proprietate intelectuala fac fiecare obiectul unor legi speciale pe care cele mai multe dintre statele lumii le-au adoptat deja.
Dincolo de aceste nevoi de reglementare, statul ar trebui sa caute alternative privind reglarea unor raporturi sociale din mediul online, recomanda Uniunea Europeana. Iar autoreglementarea, ca modalitate prin care o comunitate de afaceri īsi fixeaza propriile standarde si practici (la care membrii ei adera voluntar), este o alternativa importanta.
Aceeasi atitudine o are si Camera Internationala de Comert de la Paris, care a emis deja un set de principii pe care lumea afacerilor le-ar dori respectate īnainte de a se trece la o reglementare a ideii de continut online. Atunci cānd este absolut necesara, reglementarea ar trebui sa vizeze minimum de principii impuse pietei, precum si sa atace diferite abuzuri punctuale pe care le observam īn lumea online. Aparitia si aplicarea unei reglementari ar trebui sa nu īmpovareze actorul economiei virtuale cu taxe si impozite suplimentare aplicate afacerii sale. Jurisdictia si mecanismele legale impuse de stat ar trebui sa nu supuna initiativele economice unui risc sporit de a fi subiectul unor legislatii straine sau al unor proceduri judiciare īn alte state.
Cea mai importanta recomandare īnsa este aceea de a da sansa autoreglementarii sa-si dovedeasca eficacitatea. Statul roman a preluat aceasta reglementare si a inclus-o chiar īn legea etalon a mediului online din Romānia. Legea privind comertul electronic prevede, intr-unul dintre articolele sale finale, invitatia de a fi redactate Coduri de conduita ale asociatiilor profesionale din mediul online.
In Romānia se doreste autoreglementarea
Mai multe asociatii profesionale au adoptat propriile coduri de conduita. Exemplul cel mai proaspat este al IAB Romānia, asociatie a industriei de publicitate online. Ce dimensiuni trebuie sa aiba bannerele grafice incluse īn paginile web? Care sunt caracteristicile acestor bannere? Ce principii stau la baza activitatii de e-mail marketing? Toate aceste īntrebari se traduc prin standarde pe care o asociatie le propune membrilor sai, iar acestia le aplica voluntar.
In viitorul apropiat, ar trebui ca statul sa-si caute parteneri de dialog īnainte de a propune proiecte legislative. Atitudinea de acum, de a pune īn discutie proiectele legislative deja finalizate, este de natura a crea disfunctionalitati majore īn bunul mers al economiei. In multe cazuri, semnalul ca exista o reglementare (īn stadiu de proiect, chiar) este īndeajuns de puternic īncāt mediul de afaceri sa īnteleaga faptul ca statul prefera reglementarea stricta īn locul ideii de autoreglementare. In acest caz, sensul aparitiei unui proiect poate fi interpretat ca o invitatie formala la un dialog īn care statul si-a trasat deja principiile de actiune, iar partenerii de discutie pot doar sa īndulceasca efectele negative ale viitoarei reglementari. O perspectiva deloc īncurajatoare.
24.04.2007. 00:00
This article hasn't been commented yet.
Write a comment
* = required field