Romanii n-au prins inca gustul investitiilor
Romanii n-au prins inca gustul investitiilorAutor : George Stoica
Depozitul bancar ramane optiunea cel mai des folosita a celor care au reusit sa puna un ban deoparte.
Un studiu realizat in ianuarie 2007 de compania de marketing si cercetarea pietei Daedalus Consulting arata ca romanii au continuat anul trecut sa ceara bancilor credite, dar s-au orientat, cu precadere, catre imprumuturile pentru nevoi personale. Cardurile au fost utilizate in mica masura pentru plata unor bunuri si servicii, iar Internetul este folosit mai des in acest scop doar de patroni, manageri si angajati cu studii superioare. Cercetarea mai arata ca romanii n-au prea investit, anul trecut, iar piata asigurarilor private este inca slab dezvoltata. Daedalus Consulting este membra a retelei Millward Brown, corporatie aflata în topul mondial al furnizorilor de servicii pe segmentul evaluarii brandurilor si a activitatilor de promovare a lor.
Studiul si-a propus sa descrie anumite caracteristici ale comportamentului financiar al romanilor. Metoda de cercetare folosita a fost sondajul, iar populatia tinta a fost formata din persoane cu varste cuprinse intre 18 si 65 de ani, din mediul urban. Perioada de culegere a datelor a fost 18-22 ianuarie, iar marja de eroare este de +/- 3%, a declarat, pentru SFin, Anca Amariei, Researcher Client Service in cadrul companiei Daedalus Consulting.
Rezultatele cercetarii arata ca, la nivelul anului 2006, aproximativ 40% din romanii din mediul urban, cu varste cuprinse intre 18 si 65 de ani, au contractat cel putin un tip de credit. Dintre tipurile de credit utilizate, cele pentru nevoi personale au cea mai mare incidenta printre romanii din mediul urban. Nu au contractat credite 62,6% din romani, iar numarul creditelor ipotecare si imobiliare este relativ scazut: 1,1%, respectiv 1,0%. Aproximativ 9,3% din cei care au facut achizitii in magazine au luat bunurile in rate, a precizat Anca Amariei.
Potrivit studiului referitor la comportamentul financiar al populatiei si agentilor economici publicat recent de Banca Nationala, creditele de consum in lei contractate de populatie totalizau, la 31 decembrie 2006, 30,37 miliarde lei, din care creditele imobiliare si ipotecare reprezentau 1,24 miliarde lei. Creditele in valuta (denominate in lei) reprezentau 43,79 miliarde lei, din care creditele curente totalizau 43,68 miliarde lei, iar cele restante 107,62 milioane lei. Creditele imobiliare si ipotecare acordate populatiei ajunsesera, la 31 decembrie 2006, la 8,026 miliarde lei, din care 1,24 miliarde au fost creditele in lei, iar 6,78 miliarde lei - echivalentul creditelor luate in valuta. La sfarsitul anului trecut, bancile comerciale aveau un total de 18.538.736 clienti (nebancari, neguvernamentali) din care 17,334 milioane persoane fizice. Creditele totale in lei la nivelul intregului sistem bancar ajunsesera la 49,082 miliarde la 31 decembrie 2006, din care cele pe termen scurt totalizau 18,181 miliarde. Creditele pe termen lung insumau 30,90 miliarde lei.
Spatiul virtual ramane un mediu ostil
Folosirea Internetului pentru a efectua plati este un fenomen cu o incidenta de numai 5% in randul populatiei urbane din Romania. Angajatii cu studii superioare (14%) si patronii/ managerii (10,5%) au apelat intr-o mai mare masura la Internet pentru a plati diverse bunuri sau servicii, sustine reprezentanta companiei Daedalus Consulting. Procentul pensionarilor care navigheaza in spatiul virtual pentru a face plati este, probabil, de numai cateva miimi dintr-un procent (studiul Daedalus mentioneaza 0%), cel al muncitorilor care utilizeaza Internetul in acest scop este de 1,1 %, iar la capitolul alte categorii nelucrative - numai 1,3% fac plati in acest mod.
Potrivit datelor extrase de SFin dintr-un alt studiu, referitor la piata comertului electronic în România, realizat la cererea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei de catre un grup de analisti cu experienta în piata de e-commerce, in primele 10 luni din 2006, prin magazinele virtuale din România s-au realizat aproximativ 69.000 de tranzactii în valoare de peste 5,8 milioane euro. In vederea realizarii acestui studiu au fost analizate 1.460 de site-uri, din care 620 de site-uri ale sectorului de turism si alte 840 din celelalte sectoare de activitate: de la IT&C, flori, articole pentru copii, încaltaminte, îmbracaminte, accesorii auto, arta, farmaceutice, bijuterii, articole sportive, jucarii, muzica si carte pâna la asigurari si servicii financiare. Dintre acestea, doar 84 de magazine virtuale permit plata online prin card bancar utilizând 3D Secure (Verified by Visa & MasterCard Secure Code), cel mai ridicat standard actual în materie de securitate a tranzactiilor pe Internet. Alte 100 de site-uri folosesc procesatori externi în sistemul SSL, gen Paypal sau 2checkout.
Investitii putine in actiuni si fonduri specializate
Din randul activitatilor legate de investitii, deschiderea depozitelor la banca este cea mai raspandita. Astfel, 10% din romanii cu varste intre 18 si 65 de ani au depus bani la banca. Majoritatea acestora (8,5%) au deschis depozite in lei. Studiul Daedalus Consulting arata ca patronii/managerii s-au orientat cu precadere catre depozite bancare (19,1%), fonduri de pensii private (6,4%) si investitii imobiliare (19,9%) si foarte putin catre fonduri de investitii (3,8%) si actiuni sau obligatiuni (3,2%). Angajatii cu studii superioare preferau, anul trecut, sa tina banii in depozite bancare (19,9%) si sa investeasca in fonduri de pensii private (10,3%). Pe ansamblu insa, studiul arata ca un patron/manager din doi n-a facut investitii anul trecut, procentul crescand la 65,3% in cazul angajatilor cu studii superioare. Majoritatea muncitorilor si angajatilor cu studii medii au ales depozitele bancare pentru investitii (9,9%), doar 1,1 % din acestia fiind atrasi de plasamente in obligatiuni sau actiuni. Pensionarii si alte categorii nelucrative nu au accesat aproape deloc (studiul mentioneaza 0%) posibilitatile investitiei in fonduri specializate sau in actiuni/obligatiuni.
Statisticile BNR arata ca, la sfârsitul lunii noiembrie 2006, populatia tinea în conturi bancare 40,44 miliarde lei (11,77 miliarde euro), cu 27% mai mult decât în noiembrie 2005, când suma depozitelor populatiei era de 31,8 miliarde lei (8,7 miliarde euro). Raportat la luna anterioara, cresterea depozitelor populatiei este de 2,43% (960 milioane lei). Aproape doua treimi (63,3%) din depozitele populatiei sunt constituite în moneda nationala, iar 36,7% - în valuta. Ponderea depozitelor în lei ale populatiei este foarte apropiata de cea din noiembrie 2005, când reprezentau 63,5% din total. Din totalul sumelor tinute în conturi bancare de catre populatie, un sfert (10,51 miliarde lei, 3,06 miliarde euro) erau depozite la vedere.
Bucurestenii si ilfovenii, luati împreuna, aveau, la finalul anului 2006, depozite bancare medii de 8.280 de lei (2.450 euro) pe locuitor, fiind urmati la mare distanta de clujeni, cu depozite bancare de 2.485 lei (735 euro) pe locuitor, arata datele unui raport al bancii centrale. Populatia din Bucuresti si Ilfov tine în conturi bancare cei mai multi bani, 18,3 miliarde lei (5,4 miliarde euro), urmati de locuitorii judetului Cluj (1,7 miliarde lei, 502 milioane euro), potrivit raportului mentionat. Urmatoarele judete în topul economiilor locuitorilor în banci sunt Constanta (1,49 miliarde lei, 440 milioane euro), Brasov (1,4 miliarde lei, 414 milioane euro), Timis (1,32 miliarde lei, 390 milioane euro) si Prahova (1,26 miliarde lei, 372 milioane euro). Locuitorii judetelor Giurgiu, Mehedinti, Salaj si Calarasi aveau, la finele lui 2006, cele mai putine economii tinute în conturi bancare - sub 250 milioane lei în fiecare dintre ele.
Raportat la numarul de locuitori, cei mai economi sunt, dupa bucuresteni si clujeni, brasovenii, cu depozite bancare de 2.350 lei (695 euro) pe locuitor. In topul prosperitatii urmeaza constantenii, care au pus deoparte sume echivalente cu 2.085 lei (617 euro) pentru fiecare persoana din judet, timisenii (589 euro/locuitor) si sibienii (581 euro/locuitor). Acestea sunt, de altfel, singurele judete în care economiile populatiei în banci depasesc 500 de euro/persoana. Media nationala a economisirii era, la finele anului 2006, de aproximativ 2.000 de lei (590 euro) pe locuitor. Populatia României detinea, în conturi bancare, 43,46 miliarde lei (12,85 miliarde euro) la sfârsitul anului trecut, potrivit datelor BNR.
Studiul companiei Daedalus Consulting scoate in evidenta si faptul ca piata asigurarilor private este inca slab dezvoltata, aproximativ 80% din respondenti neavand niciun tip de asigurare. Cele mai utilizate sunt asigurarile de viata, de care beneficiaza 6,7% din populatia urbana si cele de tip CASCO. Persoanele cu studii superioare sunt intr-o mai mare masura detinatoare de asigurari private, indiferent de tipul acestora. Acest fenomen poate fi explicat atat prin prezenta unui nivel superior de informare si a unei mentalitati corespunzatoare, cat si prin prisma veniturilor acestei categorii sociale, spune Anca Amariei.
Potrivit studiului Daedalus Consulting, 5,2% din romani au o asigurare care ofera protectie familiei in caz de deces, 1,8% au optat pentru un plan financiar pentru copii, iar 1,2% au preferat o asigurare cu plan de investitii. Doar 4,6% din acestia au asigurare in caz de accident.
Achizitii personale si de bunuri
Majoritatea romĺnilor din mediul urban, cu varsta intre 18 si 65 de ani, au declarat ca nu au facut nicio achizitie auto sau imobiliara in anul 2006. Doar 3,2% din acestia au cumparat un apartament sau o casa, in acelasi procent au demarat constructia unei case, iar 2,5% au cumparat teren pentru constructia unei case.
Pe de alta parte, doar 14% din romanii din mediul urban au achizitionat un autoturism. Dintre acestia, aproximativ doua treimi au cumparat o masina la mana a doua, iar restul au optat pentru una noua. In ceea ce priveste modalitatea de plata, cei mai multi romani au achitat cash pentru autoturismele second-hand, iar in cazul masinilor noi, cel mai utilizat a fost leasingul. Optiunile celor care au achizitionat autoturisme la mana a doua s-au indreptat intr-o mai mare masura catre marcile straine (71,5%) decat ale persoanelor care au cumparat un autoturism nou.
Din randul bunurilor de ordin imobiliar, se observa tendinta catre constructia de case si achizitionarea de terenuri in vederea constructiei, mai degraba decat catre un comportament orientat spre achizitie (fie a unei case, fie a unui apartament).
In privinta proprietatilor detinute, 62% din romanii din orase sunt proprietarii unei case sau ai unui apartament. 4,7% din romani sunt proprietarii unei case de vacanta, un sfert din acestia au teren/gradina, iar 40% poseda un autoturism. Au un frigider in gospodarie 92% din romani, telefon fix - 60%, computer - 53,9%, geamuri termopan 44,6%, sistem home-cinema - 14,4% si aer conditionat - 8,6%. Persoanele intre 45 si 54 de ani, absolventii cu studii superioare, precum si cei care fac parte din categoria ocupationala patron/manager sunt, cu precadere, cei care detin o casa de vacanta, arata studiul Daedalus Consulting.
Firma de marketing si cercetare a pietei este orientata catre servicii cu valoare adaugata capabile sa sustina in mod eficient deciziile de marketing. Daedalus ofera suport clientilor in tot ceea ce inseamna informatie de piata si marketing strategic: cercetare de marketing - calitativa si cantitativa - sisteme informationale de marketing (MIS), strategii de intrare pe piata, consultanta in marketing si suport institutional. Sediul central este in Bucuresti, alte 6 centre-satelit activand in Constanta, Iasi, Brasov, Cluj-Napoca, Craiova, Timisoara. Compania are peste 70 de angajati permanenti - din care 23 cercetatori si 6 consultanti de marketing strategic - si peste 650 de operatori de interviu in toata tara, coordonati de 6 directori de zona. Potrivit informatiilor de pe site-ul firmei, cresterea cifrei de afaceri de peste 50 de ori de la infiintarea sa, in 1996, o plaseaza pe primul loc in topul celor mai dinamice firme din domeniu. Cu o cifra de afaceri de peste 1,5 milioane euro in 2005, Daedalus se apropie de o cota de piata de 10% in Romania.
Un roman din cinci plateste cu cardul bancar
Cercetarea Daedalus Consulting scoate in evidenta faptul ca, in ceea ce priveste utilizarea cardurilor, 22% din romani au apelat la aceasta modalitate pentru achizitionarea de bunuri sau plata anumitor servicii. Tinerii intre 18 si 34 de ani sunt intr-o mai mare masura utilizatori de carduri in scopul mentionat. Doar 4,5% din posesorii de carduri cu varste cuprinse intre 55 si 65 de ani au folosit acest produs bancar pentru cumparaturi sau plata serviciilor. De asemenea, pe masura ce veniturile cresc, se mareste si procentul utilizatorilor de carduri pentru efectuarea platilor. Doar 5,9% din persoanele care castiga mai putin de 100 de euro lunar folosesc acest instrument pentru plata, procentul urcand la 36,9% pentru cei care au venituri lunare mai mari de 300 euro. Romanii detineau, la sfarsitul anului trecut, circa 8,7 milioane de carduri active emise de banci, se arata in ultimul raport prezentat de BNR, in crestere cu 29,75% fata de aceeasi perioada a anului 2005. Aproape un sfert (24,71%) din cardurile de plata active sunt emise in Bucuresti si numai 2,21% (193.958) din carduri sunt emise in valuta. La sfârsitul anului trecut erau emise 4,72 milioane de carduri în România sub sigla Visa, peste jumatate din numarul total de pe piata, potrivit datelor VISA International CEMEA, valoarea tranzactiilor realizate cu acestea anul trecut fiind de 8,26 miliarde dolari. MasterCard Europe a lansat anul trecut, împreuna cu institutiile financiare bancare si non-bancare din România, 18 noi instrumente de plata, din care 16 sunt carduri de credit, iar noua dintre acestea au dubla marca, au anuntat reprezentantii companiei MasterCard.
27.03.2007. 00:00
This article hasn't been commented yet.
Write a comment
* = required field